Martisorul ieri, azi

1 MARTIE - ,, MĂRȚIȘOR‘’

În ziua de 1 Martie, românii simbolizează sărbătoarea Mărțișorului,triumful primăverii asupra iernii,obiectul cu șnur alb și roșu fiind un simbol al reînnoirii timpului și al renașterii naturii.

În timpului geto-dacilor, anul nou începea la 1 Martie.Astfel,luna martie era prima luna a anului.Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vară și iarnă.Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc,oferit de anul nou,împreună cu urările de bine,sănătate,dragoste și bucurie.

În vechime,pe data de 1 Martie,mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui,copiilor și tinerilor-fețe și băieți deopotrivă șnurul mărțișor,alcătuit din două fire de lâna răsucite,colorate în alb și roșu sau alb și negru,reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă,căldură-frig,lumina-întuneric.Șnurul era legat la mână,fie purtat în piept.El se purta de la 1 Martie până când se arătau semnele de biruința ale primăverii:

Când se aude cucul cântând,când înfloresc cireșii,când vin berzele sau rândunelele.Atunci,mărțișorul fie se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit,că să aducă noroc,fie era aruncatt în direcția de unde veneau păsările călătoare,rostindu-se: ,,ia-mi negretele și da-mi albetele”.

Cu timpul,la acest șnur s-a adăugat o monedă de aur sau de argint.Monedă era asociată soarelui.Mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii,deci și al soarelui.Cu banul de la șnur se cumpărau vin roșu,pâine și câș proaspăt pentru că purtătorii simbolului de primavera să aibă față albă precum cașul și rumenă precum vinul roșu.

Unele legende populare susțin că mărțișorul ar fi fost tors de Babă Dochia în timp ce urcă cu oile la munte.

În zilele noastre,valoarea mărțișorului începe să fie data doar de creșterea artistică.Obiectul cu șnur alb-roșu se confecționează din orice și poate să aibă semnificații multiple.

Mărțișorul,un mic obiect prins într-un șnur alb și roșu este oferit persoanelor apropiate,pe 1 Martie,că vestitor al primăverii,privind însă,în ultimii ani,semnificații diverse,de la podoabă aducătoare de noroc la simbol al renașterii naturii.

În general,femeile și fețele primesc mărtișoare și le poartă pe durată lunii martie,că semn al sosirii primăverii.În Moldova însă,obiceiul este că fețele să dăruiască mărtișoare băieților.Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primavera,cea mai reprezentativă fiind GHIOCELUL.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărtișoare. Ele au formă unor mici pietre de rău vopsite în alb și roșu,înșirate pe ață,pentru a fi purtate la gât.Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roșul poate semnifica vitalitatea femeii,iar albul-înțelepciunea bărbatului. Astfel, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Legendă spune că soarele ar fi coborât pe pământ în chip de față frumoasă și ar fi fost ținut prizonier de un zmeu.Pentru a-l eliberă,un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-și sângele în zăpada.Soarele a urcat din nou pe cer și în locurile în care zăpada s-a topit,au răsărit ghiocei-vestitori ai primăverii.

Conform unui mit care circulă în Republică Moldova,în prima zi a lunii martie,frumoasă Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum,într-o poiană,într-o tufă de porumbari de sub zăpada răsare un ghiocel.Iarnă a chemat vântul și gerul să distrugă florea și ghiocelul a înghețat,însă Primăvară a dat la o parte zăpada,rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.

O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie.În acest fel,Primăvară a învins iarnă,iar culorile mărțișorului fac referire la sângele roșu pe zăpada albă.

Etnologul Ion Ghinoiu spunea că mărțișorul este ,,funia zilelor, saptamnilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor.”

Anul nou a fost sărbătorit de la 1Martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

La români există un mit,nu care la 1Martie,leagă copiilor lor o monedă de aur sau argint la gât sau la mână,pentru a le purta noroc la venirea primăverii.În unele zone,copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât,iar apoi le legau de ramură unui pom tânăr.Dacă în acel an pomului îi mergea bine,înseamnă că și copilului îi va merge bine în viață.

Mărțișorul poate fi purtat și că ,,un fel de amuleta’’,dar trebuie purtat cu demnitate pentru a avea efectul dorit.

Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, această se va împlini.

La începutul lunii aprilie,într-o mare parte a satelor României și Moldovei,pomii sunt împodobiți de mărtișoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă la uși, ferestre, de coarnele animalelor, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărțișorul este o tradiție în România, Republică Moldova și teritoriile învecinate, locuite de români și aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania și Macedonia.

Prof.coordonator:

Miricioiu Alice

Draghici Ancuta